The best dogs ever !!

1 Martie 2011

Mircea Badea despre ipocrizia religioasa (part 2)

12 Februarie 2011

Constanta veche, a fost o data……

3 Februarie 2011

Vedere Mamaia (1900)


Bulevardul Tomis

Primaria (1921)


Farul si Bulevardul

Strada Carol si Hotel Regal


Strada Stefan cel Mare



Vrajitoarele profesioniste,cu dimploma mancatiash

30 Ianuarie 2011

Nu, nu e vorba de tigancile batrane care vin la tine sa iti spun „hai sa-ti găcesc”, nicidecum, e vorba de ghicitoarele „profesioniste” cu dimploma si facultatea facuta. Astrologii care fac „previziuni” bazate pe pseudo-stiinta si se dau in basini pe la TV, ghicitoarele astrologiei sunt foarte moderate, recurg la pseudo-stiinta, nu se imbraca caraghios si vorbesc bine limba romana, cam asta e diferenta dintre tigancile care fac vraji si astrologi. Putem judeca tigancile care distrug vieti si fura banii oamenilor disperati dar cand vine vorba de exploatarea oamenilor de astrologi, nimeni nu spune nimic. Astrologia nici pseudo-stiinta nu poate fi considerata, daca stam bine sa gandim, ce treaba au planetele cu viata mea? nu inteleg? in plus asa zisa  pseudo-stiinta astrologica poate fii demascata de catre ASTRONOMIE ,de exemplu multi termeni astrologici dateaza din era cand pamantul era considerat centrul universului sau constelatiile si planetele in general nu stau locului, o data la 72 de ani se deplaseaza un grad, deci care e zodie ta? traditia astrologiei ar trebuie pusau in acelasi loc ca vrajitoria tigancilor, de exemplu Cristina Demetrescu un astrolog care tot vine pe la emisiuni gen Acces Direct are pe website o sectiune pentru tarot, care e diferenta intre tarot si ghicitu in carti ? sa fim seriosi, astrologi astia folosesc limbaj si termeni „new age” ca sa se disanteze de vrajitoria tigancilor dar „new age” sau nu tot un cacat e. Va las cu acest video cu un experiment mic care demasca astrologia.

Ideea de egalitate şi bolşevicii – de Nestor Makhno

28 Ianuarie 2011

Al 14 – lea congres al partidului comunist rus a condamnat în mare noţiunea de egalitate. Înainte de congres, Zinoviev a menţionat ideea în cursul polemicii sale împotriva lui Ustrialov şi Buharin. El a declarat atunci că toată filosofia contemporană a fost susţinută de ideea de egalitate. Kalinin a vorbit cu putere la congres împotriva acestei afirmaţii, ţinând linia că orice trimitere la egalitate nu ar putea ajuta ci ar putea fi dăunătoare şi nu poate fi tolerată. Raţionamentul său, a fost după cum urmează:

“Le putem vorbi ţăranilor despre egalitate? Nu, acest lucru iese din discuţie, pentru că în acest caz, ei ar stabili să revendice aceleaşi drepturi cu ale muncitorilor, lucru care ar fi în totală contradicţie cu dictatura proletariatului. În acelaşi mod, putem vorbi despre egalitatea muncitorilor? Nu, acest lucru iese din discuţie de asemenea, pentru cazul în care, să zicem, un comunist şi cineva care nu este membru de partid şi care fac aceeaşi muncă, diferenţa constă că primului i se plateşte de două ori salariul celui din urmă. Să fie recunoscută egalitatea ar permite ca cei care nu sunt membri de partid să ceară aceeaşi plată, aşa cum primeşte un comunist. Este asta acceptabil, tovaraşi? Nu, nu este. Putem face apel la egalitate între comunişti, atunci? Nu, nici acest lucru, pentru că ei ocupă de asemenea, poziţii diferite, în termeni de drepturi şi situaţii materiale deopotriva.”

Pe baza unor astfel de consideraţii, Kalinin a concluzionat că utilizarea termenului de “egalitate” de către Zinoviev, ar fi fost doar demagogică şi dăunătoare. În replică, Zinoviev, la rândul său a spus congresului că, în timp ce el a vorbit de egalitate s-a referit la ea într-un sens total diferit. Pentru el, tot ce ar fi avut în minte a fost “egalitatea socialistă”, care este egalitatea ce ar putea să vină într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat. Pentru moment, pâna va veni timpul revoluţiei mondiale să aibă loc şi cum nu este nicio cale de a afla când va avea loc, nu poate fi vorba de nicio egalitate. În special, nu ar putea exista o egalitate în drepturi, pentru că astfel ar exista riscul să glisăm în direcţia deviaţiilor “democratice” foarte periculoase.

Această înţelegere a noţiunii de egalitate nu a fost scrisă într-o rezoluţie a congresului. Dar în esenţă, cele doua tabere care s-au ciocnit la congres au convenit în ceea ce priveşte ideea de egalitate ca fiind intolerabilă.

Anterior, şi nu cu mult timp în urmă, bolşevicii au vorbit o limbă destul de diferită. Sub stindardul egalităţii au operat în timpul marii revoluţii ruse, pentru a răsturna burghezia, în acord cu muncitorii şi ţăranii, pe cheltuiala cărora au crescut controlul politic asupra ţării. Sub aceste culori, după opt ani de cârmuire asupra vieţilor şi libertăţilor muncitorilor fostei Rusii – de acum cunoscută sub numele de “Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste”, ţarii bolşevici au încercat să convingă muncitorii “Uniunii” (asuprite de ei), precum şi pe muncitorii din alte ţări (pe care încă nu le controlează), că dacă au persecutat, au lăsat să putrezească în temniţă sau au deportat şi ucis pe duşmanii lor politici, acest lucru a fost făcut exclusiv în numele revoluţiei, pe bazele sale egalitariste (care, chipurile, au fost introduse în revoluţie), pe care inamicii lor se presupune că doreau să le distrugă.

Se vor implini în curând opt ani de când sângele anarhiştilor a început să curgă din cauza refuzului lor de a se pleca servil în faţa violenţei sau cinsimului celor care au preluat puterea şi în faţa faimoasei lor ideologii mincinoase şi a iresponsabilităţii lor totale.

În acest act criminal, un act care nu poate fi descris altfel decât ca o sete de sânge a zeilor bolşevici, cele mai bune vlăstare ale revoluţiei au pierit, deoarece erau exponenţii cei mai fideli ai idealurilor revoluţionare şi deoarece nu puteau fi mituiţi să le trădeze. În apărarea sinceră a perceptelor revoluţiei, aceşti copii ai revoluţiei au încercat să se apere de nebunia zeilor bolşevici şi să găsească o cale de ieşire din această fundătură, în aşa fel încât să realizeze o cale spre adevărata libertate şi o egalitate reală a muncitorilor.

Potenţaţii bolşevici au realizat repede că aspiraţiile acestor copii ai revoluţiei vor schimba destinul pentru nebunia lor şi mai presus de toate pentru privilegiile pe care cu îndemânare le-au moştenit de la burghezia răsturnată, apoi perfidia a crescut în putere spre avantajul lor. Pe aceste baze ei i-au condamnat la moarte pe revoluţionari. Oameni cu suflete de sclavi i-au susţinut în acestea şi sângele a curs. În ultimii opt ani s-a scurs şi în numele a ce, ne putem întreba? În numele libertăţii şi egalităţii muncitorilor, spun bolşevicii, continuând să extermine mii de revoluţionari fără nume, luptători pentru revoluţia socială, etichetaţi ca “bandiţi” şi “contra – revoluţionari”.

Cu această neruşinată falsitate, bolşevicii au ascuns adevărata stare de lucru din Rusia, de ochii muncitorilor din întrega lume, în mod special falimentul lor total în privinţa construirii socialismului, atunci când acesta este mult prea evident tuturor acelora care au ochi să vadă.

Anarhiştii au alertat muncitorii din fiecare ţară în timp util despre crimele bolşevicilor în revoluţia rusă. Bolşevismul întruchipează idealul unui stat centralizat, s-a revelat pe sine ca inamicul de moarte al spiritului liber al muncitorilor revoluţionari. Recurgând la măsuri fără precedent, a sabotat dezvoltarea revoluţiei şi i-a murdărit onoarea şi cele mai frumoase aspecte. Deghizat cu succes, îşi ascunde faţa reala de privirile muncitorilor, trecând drept campion al intereselor lor. Numai acum, după o domnie de opt ani, flirtând tot mai mult cu burghezia internaţională, începe el să pună deoparte masca revoluţiei şi expune lumii muncitoare faţa unui exploatator rapace.

Bolşevicii au abandonat ideea de egalitate, nu doar în practică ci şi în teorie, datorită enunţului că ea i-ar putea lovi, fiind periculoasă acum. Acest lucru este destul de uşor de înţeles, deoarece întrega lor cârmuire depinde de o noţiune diametral opusă, pe o inegalitate pătrunzătoare, întreaga groază şi relele pe care le-au îngrăşat pe spatele muncitorilor. Să sperăm că muncitorii din fiecare ţară pot trage concluziile necesare şi, la rândul lor, vor termina cu bolşevicii, acei exponenţi ai ideii de sclavie şi asupritori ai muncii.

SURSA : http://salpetru.wordpress.com

Florin Salam si BBC, are they stupid or what?

22 Ianuarie 2011

Recent am auzit si citit ca : Manelele reprezintă «ultimul răcnet» în muzica europeană, consideră Shantel, un celebru Dj german, ai cărui bunici sunt originari din România. Pe numele lui adevărat Ştefan Hantel, el a difuzat la BBC Radio 1 o manea interpretată de Florin Salam. Într-o discuţie cu Dj Rob da Bank, descoperită de tndband.blogspot.com, Shantel susţine că acest gen muzical este «cutting edge» (ultimul răcnet). Sincer, nu ar fii nici o problema daca un interpret roman de orice gen de muzica sau chiar etnie ar ajunge la BBC pe meritele sale, dar problema e alta. Daca ascultati melodia cu pricina si daca aveti putina cultura muzicala balcanica/orientala, v-ati caca pe el de Florian Salam si Shantel ( macar pentru Shantel aveam un pic de respect), melodia cu pricina e plagiata dupa un cantec mai vechi si foarte faimos in Turcia si in diaspora turceasca, Shantel precizeaza ca a auzit prima data melodia in Turcia, e normal ca acolo a intalnit melodia deoarece melodia cu pricina numita „binnaz” este parte din folclorul popular turcesc. Florin Salami Suami nu a facut nimic decat o adaptare ieftina in limba romana, muzica fiind intacta. Ce sa zic? manele sunt „cutting edge” sau poate „cutting shit”? dar asta nu se poate limita  doar la manele, deoarece scena muzicala romaneasca plagiaza din vest si est, micutul Marius Moga si satra lui de „trendy boys” sunt exemple notorii. Data viitoare cand ajungem si noi pe la BBC macar sa ajungem cu niste melodii originale ca na’ suntem auziti de toata diaspora britanca, eh ce sa facem, suntem romani nu? tot noi romanii am ales la presedintie un om care parea si inca pare retardat mintal, asta e. SA TRAITI BINE !!!!

Va las sa comparati  plagiatura lui Florin Salam cu melodia originala :

Terorismul si religia

18 Ianuarie 2011

Toata lumea stie ca musulmanii (in general arabi) se infasoara in dinamita si se arunca in aer pentru ca in ceruri ii asteapta 72 de fecioare. Lasand la o parte faptul ca nicaieri in Coran e pomenita o asemenea recompensa, sunt cateva lucruri pe care oamenii – crestinii mai ales – nu le stiu despre aceasta religie:

  • Se inchina la acelasi Dumnezeu ca si crestinii sau evreii.
  • Recunosc aceiasi profeti din vechiul testament ca si crestinii sau evreii.
  • Nu-l recunosc pe Isus ca si mantuitor, dar il recunosc ca mesager al Domnului.
  • Islamul, ca si crestinismul, e o religie a pacii.

Atunci de ce credinciosii se infig cu avioane in zgarie nori, se arunca in aer dimpreuna cu autobuze sau explodeaza in piata publica la ore de maxima audienta?

Recunosc, nu orice fel de credincios, doar fanaticii. Dar e chiar asa de greu sa devii fanatic daca esti dispus sa crezi in lucruri supranaturale si asculti vorbind un bun orator? Din istorie stim ce poate face dintr-o societate un bun orator. Hitler i-a convins pe nemti sa aleaga dictatura, Stalin si-a convins poporul muritor de foame ca se afla pe culmile progresului, Fidel Castro e adorat in Cuba, iar Vadim aproape a ajuns presedinte.

Diversi credinciosi imi povestesc despre “preoti cu har”, care dealtfel sunt niste oameni extraordinari. Vorbesc frumos si convingator, sunt pacifisti si inteleg problemele lumesti. Dar, constient sau nu, ei nu fac decat sa valideze mesajele fanaticilor. Odata ce un om e dispus sa creada in miracole si paranormal, e usor sa-l convingi ca lucrarea entitatii negative – Satana – se gaseste la tot pasul.

Sunt preoti care vorbesc de iertare, preoti care vorbesc despre apropierea apocalipsei, preoti care fac exorcizari si preoti care vorbesc despre datorie religioasa. Paradoxul e ca toti au dreptate in felul lor. Iar fanaticii vor ajunge sa-i asculte pe cei din urma si vor dori sa verse sange in numele a ceea ce el considera adevar de netagaduit. Iar prin preot inteleg orice purtator de sutana, cearsaf sau costum ce vorbeste in numele entitatii atotputernice, atotstiutoare si omniprezente.

Si totusi, de ce? Pentru ca e in natura umana sa cautam solutii radicale. Sa taiem in carne vie cu briciul lui Occam pentru a ajunge la solutia dorita. Iar daca aveti impresia ca numai musulmanii sunt capabili de terorism si de fapte demne de oprobiu public, va inselati. Armata Republicana Irlandeza e o organizatie de crestini, la fel si Ku Klux Klan, iar Davidienii din Waco, Texas erau supercrestini. Veti zice ca nu se aplica in Romania, pentru ca organizatiile citate sunt ba catolice, ba o adunatura de dobitoci, ba adventisti. Corect, dar Garda de Fier avea printre membri preoti de seama, iar pe site la Noua Dreapta (organizatie neo-fascista) scrie “Pentru Dumnezeu, Neam si Tara”.

Incetati sa va amagiti, orice religie poate produce fundamentalisti. Fundamentalistii sunt dispusi sa moara in numele a ceea ce ei cred a fi adevarat. Problema e ca in general nu vor sa se duca singuri.

Cu sau fara religie, oamenii buni fac lucruri bune, iar oamenii rai fac lucruri rele. Dar pentru ca oamenii buni sa faca lucruri rele e nevoie de religie – Steven Weinberg.

SURSA : http://www.scarlat.ro/terorism-si-religie.html

Living Utopia – Revolutia Spaniola din 1936

12 Ianuarie 2011

“Living Utopia” este un documentar despre revolutia spaniola din 1936 , prima revolutie cu caracter anarho-sindicalist si Razboiul Civil Spaniol. Prezentand inceputurile miscarii anarhiste din Spania, documentarul explica influenta anarhista ce exista in Spania inainte de revolutie si radicalizarea muncitorimii de catre sindicatele revolutionare, cu zeci de interviuri documentarul este narat de veterani revolutiei, ei constituind martori oculari ai realizarilor anarho-sindicaliste din acea vreme. Dupa esecul razboiului civil si instalarea regimului dictatorial francoist, CNT inca exista ca sindicat si anarho sindicalismul inca joaca un rol important in miscarea muncitoreasca nationala si internationala.

Vizionare documentar subtitrat in romana

Website CNT Confederación Nacional del Trabajo ( Confederatia Nationala a Muncii) organizatia principala anarho-sindicalista ce a condus revolutia spaniola.
http://www.cnt.es/

http://en.wikipedia.org/wiki/Confederaci%C3%B3n_Nacional_del_Trabajo

Revolutia Spaniola (in engleza)
http://en.wikipedia.org/wiki/Spanish_…

SURSA: http://iasromania.wordpress.com/

Executiile mele preferate

5 Ianuarie 2011

Number 1. Executia lui Ion Antonescu, mare fascist mare dictator mare basinos.

Number 2. Executia lui Nicolae Ceausescu si  Leana Ceausescu ( mare cacacioasa de renume mondial)

Number 3. Executia lui Benny „Benassi” Mussolini cacaciosul sef si arhitectul suprem al cacaciosilor fascisti de pretutindeni.

Autogestiunea – Concediaza-ti seful

20 Decembrie 2010

Autogestiunea reprezinta un mod de organizare a locului de munca. Prin autogestiune, muncitorii insusi sunt cei care iau deciziile manageriale, altfel spus, autogestiunea implica lipsa patronilor sau a sefilor. Locul de munca poate fi condus in absenta patronilor sau a sefilor intr-un mod colectiv bazat pe democratie directa, prin adunarile muncitorilor. In acest fel intrega afacere devine proprietatea colectiva a muncitorilor. Munca este organizata in grupuri, dupa sarcinile fiecaruia. Deciziile sunt luate in mod democratic de catre cei care fac munca,fiecare grup trimite un reprezentant la adunarea generala a locului de munca sau, daca locul de munca este mai mic fiecare grup se prezinta la adunarea generala fara reprezentati. Trebuie retinut ca reprezentantii nu au putere executiva si pot fii rechemati din functie in orice moment. Conflictele sunt rezolvate prin mediere si arbitraj de o persoana neutra si impartiala.

Asadar, grupurile planifica munca si imparta sarcinile. In lipsa unui sef nu trebuie sa asteptati ordine, trebuie doar sa consimţiti cu colegi de munca ce trebuie facut. Adunarea generala coordoneaza programul de lucru si alocarea resurselor pentru proiectele de grup. De asemenea, aceasta reprezinta modul in care care grupurile de lucru schimba informatii si afla ce se intampla la locul de munca, in ansamblu. Adunarea generala coordoneaza bugetul, contabilitatea, cumpararea si vanzarea si in acest fel productia se bazeaza pe necesitatea produselor si serviciilor la locul de munca. Angajarea se face atunci cand adunarea generala a muncitorilor cade de comun acord ca mai este nevoie de forta de munca. Salariile sunt decise in adunarile generale, muncitori  pot alege sa ia fiecare o parte egala sau sa fie platiti cu ora. Fara actionari si sefi,  majoritatea profiturilor sunt descentralizate si se duc in afacere sau la muncitori. Prin imputernicirea angajatilor, eficienta si responsabiliatea la locul de munca creste, deoarece angajati sunt responsabili fata de colegi lor si fata de ei insisi. Fara sefi sau manageri, angajati dezvolta un sentiment de solidaritate si autonomie, cooperarea devenind mecanismul afacerii. Un alt aspect pozitiv al autogestiunii, pe langa eficientizarea muncii este si faptul ca profitul muncii ajunge direct la cei care l-au produs, astfel elimina si alienarea muncii cauzata de modul de productie traditional. Obiectul produs de munca nu mai apare in fata muncii ca o entitate straina,ca o putere independenta. Realizarea muncii numai apare  ca o privare a muncitorului,obiectivizarea aparand ca o pierdere sau sclavaj fata de obiect,corespunzătoare unei “alienari”,ca o expropiere. Omul numai se degradeaza la rangul de instrument al obiectului,fiind redus la rangul de animal,prin supunerea omului la o putere inumana, deoarece in autogestiune omul si produsul muncii  sunt unul si acelasi.

Forma de autogestiune prezentata in acest articol este in mare si generalizata, principiul este autogestiunea, formele prin care se implementeaza sunt diverse si depind de fiecare loc de munca si de fiecare colectiv in parte. Autogestiunea sau “workers self management” are o istorie si o practicalitate mare si nu reprezinta doar o viziune micro-utopica. Majoritatea cooperativelor moderne ce nu apartin de stat sau patronat  sunt autogestionate si autonome.  Statisticile arata ca :

– peste 800 de milioane de oameni sunt membri ai unei cooperative autogestionate .

– Cooperativele autogestionate ofera 100 de milioane de locuri de munca la nivel mondial, cu 20% mai mult decat intreprinderile multinationale. Sursa statisticilor  : International Cooperative Alliance (www.ica.coop)

Cateva exemple de intreprinderi autogestionate :

Corporatia Cooperativa Mondragon( Spania ) este o federatie de cooperative bazata in regiunea Basque  cu 85.066 de angajati si cu castiguri anuale de 14.780 de milioane de euro, furnizand 3.6% PIB din regiunea Basque, fiind considerata cea mai de succes cooperativa si intreprindere din Spania.

http://www.mondragon-corporation.com/language/en-US/ENG.aspx

http://en.wikipedia.org/wiki/Mondragon_Corporation

Hotel Bauen ( Argentina) este un hotel de 4 stele bazat pe autogestiune si condus de catre angajati. http://www.bauenhotel.com.ar/

SURSA : http://iasromania.wordpress.com/